DIALINGVÍSTICĂ s. f. ramură a lingvisticii care studiază elementele care, aparent, pot fi sistematizate după criterii formale. (< engl. dialinguistics) Vezi definitia »

pilăríță, pilăríțe, s.f. (reg.) 1. negustoreasă ambulantă de zarzavaturi; precupeață. 2. om rău de gură, mahalagiu. Vezi definitia »

ZĂHĂRÍCĂ s. f. Una dintre cele două plante: Myricaria germanica și Lycium vulgare. (din zahăr) Vezi definitia »

IDEMPOTÉNȚĂ s. f. (mit.) proprietate a elementelor unei mulțimi având o operație binară astfel ca prin compunere cu ele însele să rămână neschimbate. (< fr. idempotence) Vezi definitia »

FUMAGÍNĂ s.f. Boală a unor arbori de pădure, a viței de vie și a unor pomi fructiferi datorată unei ciuperci și care se manifestă prin apariția unor pete negre, prăfoase pe organele atacate. [< fr. fumagine]. Vezi definitia »