coápsă (coápse), s. f. – 1. Parte a piciorului cuprinsă între șold și genunchi. – 2. Coastă, versant. – Mr. coapsă. Lat. coxa (Diez, I, 171; Pușcariu 386; Candrea-Dens., 378; REW 2292; DAR); cf. vegl. copsa, alb. kofšë (Meyer 193; Philippide); it. coscia (‹ lat. *coxea), prov. cueisa, cat. cuxa, sp. cuja. Cuvînt uzual (ALR, I, 56); în sec. XV, coafsă. Din rom. sb. kopsa (Candrea, Elemente, 407; Rosetti-Graur, BL, III, 66). Rezultatul rom. x › ps nu este clar, nici general; cf. frasin, toapsec, măsea, lăsa. Explicat tradițional cu mică probabilitate, prin poziția posttonică; o nouă explicație, bazată pe „reacția la tendința de asimilare”, nu pare mai sigură (Graur-Rosetti, BL, III, 65; Rosetti, I, 82-4). Vezi definitia »

zornăitúră (-nă-i-) s. f., g.-d. art. zornăitúrii; pl. zornăitúri Vezi definitia »

GALÉNĂ s.f. Sulfură de plumb naturală, întrebuințată în special în radiofonie ca redresor la aparatele fără lămpi, la prepararea unor vopsele etc. [< fr. galène]. Vezi definitia »

PITUITÁRĂ, pituitare, s.f. – V. pituitar (2) [DEX'98] Vezi definitia »

MATIÓLĂ s.f. Plantă erbacee ornamentală, cultivată pentru florile sale mirositoare, simple sau învoalte; (pop.) mixandră. [Pron. -ti-o-. / < fr. matthiole]. Vezi definitia »