corcomén s.m. sg. (reg.) pieptănătură a țărăncilor măritate în formă de două cornițe (de o parte și alta a creștetului); cobelci. Vezi definitia »

BACHOFEN [báhofən], Johann Jakob (1815-1887), istoric elvețian al dreptului. Cercetător al matriarhatului și al religiilor primitive („Matriarhatul”). Vezi definitia »

progálben, -ă, adj. (reg.) foarte galben. Vezi definitia »

ESTROGÉN, -Ă adj., s. n. (hormon feminin, medicament) care provoacă estrul², în afara apariției sale normale. (< fr. oestrogène) Vezi definitia »

ALOFÉN s. n. (biol.) caracter condiționat de mai multe gene ale unor sisteme celulare diferite. (< alo¹- + -fen¹) Vezi definitia »