CRÍPTĂ s.f. 1. Construcție subterană în templele antice, unde se păstrau obiectele de cult, tezaurul etc. ♦ Cavou subteran, locaș de înmormântare construit sub o biserică, sub un monument; capelă funerară subterană. 2. Formație anatomică asemănătoare unui sac mic deschis la gură; cavitate glandulară. [< it. cripta, fr. crypte, cf. gr. kryptos – ascuns]. Vezi definitia »

ELECTROGRAVÚRĂ s. f. gravură obținută pe cale electrolitică. (< fr. électrogravure) Vezi definitia »

RUJULÍȚĂ, rujulíțe, s.f. (Bot.) Diminutiv al lui rujă¹. 1. v. rujă¹ (1). Rujă creață, rujuliță, Măi bădiță Niculiță. ◊ Fig. Bine-ai venit sănătos, Trandafirul meu frumos! – Bine-am găsit sănătoasă, Rujulița mea frumoasă! 2. v. rujă¹ (3). Rujulițe și bujori după dalbii-ți obrăjori. Vezi definitia »

cámănă (cámene), s. f. – 1. Greutate veche, de aprox. 10 kg. – 2. Impozit vechi, anterior sec. XV. Se plătea după greutate, pe miere. Întrucît acest produs se vindea la început în cîrciumi, numele s-a extins apoi la impozitul plătit pentru vinul vîndut în localurile publice. – Var. camenă. Sl. kamenŭ „piatră, greutate”. După Cihac, II, 39, din sb. komina „tescovină”, ceea ce pare mai puțin probabil. – Der. cămănăr, căminar, s. m. (perceptor de impozite); mare căminar, s. m. (căpetenie a căminarilor, boier de rangul doi, fără drept de a lua loc la sfat; în 1834 rangul său a fost asimilat gradului de căpitan); căminărie, s. f. (îndeletnicirea de căminar); căminărit, s. n. (nume care se dădea în Muntenia dării care în Moldova se numea camănă, rentă a marelui sfetnic, și începînd cu sec. XVIII a marelui paharnic). Vezi definitia »

facultă s. f. (stud.) facultate. Vezi definitia »