ARÍD, -Ă, arizi, -de, adj. (Despre soluri, teritorii etc.) Uscat²; neroditor, sterp. ◊ Fig. Text arid. – Din fr. aride, lat. aridus. Vezi definitia »

TURGÍD, -Ă adj. (Liv.) Care este inflamat; plin cu un lichid; umflat. ♦ Bosumflat, supărat. [Cf. fr. turgide, lat. turgidus, it. turgido]. Vezi definitia »

geríd (geríduri), s. n. – 1. Suliță. – 2. Joc, turnir în care călăreții aruncau adversarului cîte o suliță. – Var. geret, giret, girit. Mr. girit „suliță”. megl. gilit. Tc. cirid (Șeineanu, II, 178; Lokotsch 681), cf. ngr. τζιρίτι, bg. džirid. Vezi definitia »

ROMBOÍD, -Ă I. adj. asemănător cu un romb. II. s.n. paralelogram. III. s. m. mușchi al spatelui așezat sub trapez. (< fr. rhomboïde) Vezi definitia »

TERMORIGÍD, -Ă adj. (despre materiale solide) care, încălzit până la înmuiere și apoi răcit, își modifică structura ireversibil. (< it. termorigido) Vezi definitia »