gúlă (-le), s. f. – (Trans.) Turmă, cireadă. Mag. gul(y)a (DAR). Vezi definitia »

SCRIITÚRĂ, scriituri, s. f. 1. (Fam.) Fel de a scrie; scriere (2), scris¹ (2). ♦ Fel de scriere, sistem grafic. 2. Text: p. ext. conținut al unei scrieri. 3. Aspectul tehnic al unei compoziții muzicale în raport cu adaptarea ei la instrumentul muzical. [Pr.: scri-i-] – Scrie + suf. -itură. Vezi definitia »

PLOSCÚȚĂ, ploscuțe, s. f. Diminutiv al lui ploscă (1); ploschiță. – Ploscă + suf. -uță. Vezi definitia »

GHÉIȘĂ s.f. Dansatoare-cântăreață japoneză. [Pron. ghei-șă. / < fr. geisha < cuv. japonez]. Vezi definitia »

GRÚPĂ s. f. 1. mic colectiv de oameni subordonați unor forme organizatorice mai largi. ◊ (mil.) cea mai mică subunitate de instrucție și luptă. ◊ unitate administrativă dintr-o întreprindere sau instituție, bazată pe specializare, pe diviziunea muncii. 2. subdiviziune în științele naturii, din elemente care prezintă caractere comune. ◊ (chim.) fiecare dintre cele nouă subîmpărțiri ale sistemului periodic, cuprinzând elemente cu proprietăți asemănătoare. ♦ ~ sangvină = fiecare dintre cele patru categorii în care se poate clasifica sângele, după însușirile antigenice condiționate genetic. 3. subdiviziune în cadrul sistemului morfologic cuprinzând elemente cu trăsături comune. 4. totalitatea depozitelor sedimentare formate în timpul unei ere geologice. (< fr. groupe) Vezi definitia »