HÂRÂÍT¹, hârâituri, s. n. Zgomot produs de frecarea unui obiect de altul, de un mecanism stricat, de organele respiratorii bolnave etc. – V. hârâi. Vezi definitia »

NĂPĂSTUÍT, -Ă, năpăstuiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care este nedreptățit, căruia i se face un rău; asuprit, oprimat. ♦ Defăimat, calomniat. – V. năpăstui. Vezi definitia »

HISTIOCÍT s. n. celulă macrofagă a țesutului conjunctiv, din histioblast. (< fr. histiocyte) Vezi definitia »

PÂRLÍT¹ s. n. Faptul de a (se) pârli; pârlire. – V. pârli. Vezi definitia »

pâștít, -ă, adj. (reg.; despre coama calului) cu părul rar și scurt. Vezi definitia »