ORANÍST, oranisturi, s. n. (Rar) Baldachin. [Var.: uranísc s. n.] – Din ngr. uranískos. Vezi definitia »

SPERMATOBLÁST s.n. Celulă sexuală primordială, care se găsește în tuburile seminifere ale testiculului. [< fr. spermatoblaste, cf. gr. sperma – sămânță, blastos – vlăstar]. Vezi definitia »

SOFÍST, -Ă, sofiști, -ste, s. m. și f. Filozof și retor în antichitatea greacă, la început adept al explicării raționale și materialiste a fenomenelor naturii (prin respingerea soluțiilor mistico-religioase), mai târziu adept al idealismului filozofic, care folosea ca metodă de discuție argumentarea sofistică. ♦ P. gener. Persoană care folosește sofismele, argumentația sofistică. – Din fr. sophiste, lat. sophista. Vezi definitia »

PROIECȚIONÍST, -Ă s.m. și f. Operator însărcinat cu proiectarea filmelor. [Pron. -iec-ți-o-. / cf. fr. projectionniste]. Vezi definitia »

INCÉST s.n. (Jur.) Legătură sexuală, oprită de lege, între părinți și copii sau între frați. [Pl. -turi, -te. / cf. fr. inceste, lat. incestus – impur]. Vezi definitia »