Definita cuvantului croncănit
CRONCĂNÍT s. n. Faptul de a croncăni; croncănire, croncănitură; sunet strident scos de cioară, de corb etc. – V. croncăni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu croncănit
EREMÍT s.m. Ermit. [Cf. it., lat. eremita, gr. eremites < eremos – deșert]. Vezi definitia »
MĂSCUÍT, -Ă, măscuiți, -te, adj. (Înv.) Mascat. – V. măscui. Vezi definitia »
RĂRÍT1 s. n. Rărire. – V. rări. Vezi definitia »
ANALCÍT (‹ fr., gr.) s. n. Mineral din grupa feldspatoizilor de culoare albă, cenușie, roșiatică sau verzuie, care conține apă de natură zeolitică. Se formează ca produs al activității hidrotermale de temperatură joasă, în cavitățile rocilor efuzive. Vezi definitia »
CORDIERÍT s. n. silicat de aluminiu și magneziu. (< fr. cordierite) Vezi definitia »