Definita cuvantului cronometru
CRONOMÉTRU, cronometre, s. n. Instrument de precizie care funcționează pe principiul ceasornicului, permițând măsurarea timpului până la fracțiuni de secundă (folosit la normarea proceselor de muncă, la determinarea rezultatelor în întreceri sportive etc.). – Din fr. chronomètre.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cronometru
DIÓPTRU s. n. 1. suprafață care separă două medii transparente cu indici de refracție diferiți. 2. dispozitiv, instrument care determină linia de vizare către un punct dat. (< fr. dioptre) Vezi definitia »
PALÚSTRU, -Ă adj. De (la) baltă, din regiunea bălților. ♦ Friguri palustre = malarie. [Cf. fr. palustre, lat. paluster]. Vezi definitia »
ILÚSTRU, -Ă, iluștri, -stre, adj. Strălucit, celebru, vestit prin calitățile sale deosebite. – Din fr. illustre, lat. illustris. Vezi definitia »
HOLÉNDRU, holendre, s. n. 1. Filtru pentru vin, constând dintr-un vas cu fundul alcătuit din saci de filtrare. 2. Denumire generică dată unor instalații de rafinare, de înălbire, de spălare etc., mai ales în industria hârtiei. 3. (În forma holender) Piuliță care strânge două capete de țeavă, înșurubându-se într-unul din ele. 4. Mașină folosită la operațiile de cojire, șlefuire și polizare a cerealelor în procesul de fabricație a crupelor. [Var.: holénder s. n.] – Din germ. Holländer. Vezi definitia »
DENDROMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea înălțimii și grosimii arborilor. [< fr. dendromètre]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z