Definita cuvantului cuibărit
CUIBĂRÍT2, cuibăriți, -te, adj. (Despre păsări) Care și-a făcut cuib (1) undeva; care și-a făcut loc în cuibar. ♦ Fig. (Despre oameni și animale) Care s-a așezat cât mai bine într-un loc; care s-a ghemuit într-un loc. ♦ Fig. Care s-a aciuit, s-a pripășit undeva, pe lângă cineva. – V. cuibări.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cuibărit
ADEMENÍT, -Ă, ademeniți, -te, adj. Care este atras, ispitit, momit, sedus. [Var.: (reg.) adimenít, -ă adj.] – V. ademeni. Vezi definitia »
CHERAMZÍT s. n. argilă expandată, obținută prin concasarea bulgărilor rezultați din arderea argilelor feruginoase, servind la prepararea betoanelor ușoare. Vezi definitia »
ÎMBONDORÍT adj. v. îmbondori. [DMLR] Vezi definitia »
AMĂNUNȚÍT1 s. n. Faptul de a amănunți (1). Vezi definitia »
ARESTĂLUÍT, -Ă, arestăluiți, -te, adj. v. ARESTĂLUI. – [Sinonime] Vezi definitia »