Definita cuvantului culcare
CULCÁRE, culcări, s. f. Acțiunea de a (se) culca; culcat. 1. Așezare în poziție orizontală. ♦ Momentul când cineva se duce (sau este dus) să se culce. 2. (Adesea art., cu valoare de interjecție) Întindere la pământ a soldaților, la un ordin dat. – V. culca.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu culcare
AUTOSINCRONIZÁRE s. f. operație simplificată de conectare a generatoarelor sincrone în paralele cu rețeaua. (< auto2 +sincronizare) Vezi definitia »
PRIMITIVIZÁRE, primitivizări, s. f. Acțiunea de a primitiviza și rezultatul ei. – V. primitiviza. Vezi definitia »
FIULÁRE, fiulări s. f. Bulfeu de jug ♦ Fiecare din vergelele care leagă cormana de trupița plugului. – Lat. *fib(u)laria (‹ fibula). Vezi definitia »
DEZLEGÁRE, dezlegări, s. f. Acțiunea de a (se) dezlega și rezultatul ei. ♦ Permisiune, voie (de a face ceva). – V. dezlega. Vezi definitia »
RUMEGÁRE, rumegări, s. f. Acțiunea de a rumega și rezultatul ei. – V. rumega. Vezi definitia »