criválă, crivále, s.f. (reg.) 1. unealtă ciobănească în formă de crăcană, pe care stă drobul de sare, pentru a-l linge oile. 2. băț despicat în două la un capăt, cu care se prind șerpii. 3. parte a joagărului numită și: coacă, cocârlă, manivelă, vârtej. 4. unealtă de confecționat frânghii; crivea. 5. clește de lemn al dulgherului și tâmplarului; teasc. Vezi definitia »

caniótă (canióte), s. f. – Sumă strînsă la jocul de cărți. Fr. cagnotte. Vezi definitia »

schísmă (-me), s. f. – Sciziune. – Var. înv. shismă. Mr. shizmă. Mgr. σχίσμα (Murnu 50; Gáldi 250) și modern din fr. schisme. – Der. schismatic, adj., din fr. schismatique; schismi, vb. (înv., a forma), probabil prin confuzia lui schismă cu schimă „formă” (Tiktin). Vezi definitia »

PÍFĂ s. f. (Fam. și ir.) Infanterie. – Cf. Germ. Pfiff, „infanterist”. Vezi definitia »

ONCOGENÉZĂ s. f. proces de formare a unei tumori. (< fr. oncogenèse) Vezi definitia »