GIRÁ vb. I. I. tr. 1. A garanta printr-un gir o cambie. 2. V. gera. II. refl., intr. (Despre vânt) A(-și) schimba treptat direcția de la dreapta spre stânga; a se roti. ♦ (Despre nave) A se roti în jurul unei ancore sub acțiunea vântului sau a curentului de maree. [< it. girare]. Vezi definitia »

însforá, însforéz, vb. I (reg.) 1. a șnurui (o carte, o condică, un registru). 2. (la plasa de pești) a prinde cele două margini cu ajutorul unei sfori (care trece prin ochiurile marginilor). Vezi definitia »

adancitura in pamant(zidita sau boltita) care serveste ca loc de trecere , 2 . loc ingust si intunecos de trecere,format din ramutile copacilor Vezi definitia »

tesatura de lana (postav) , din care se confectioneaza haine taranesti . Vezi definitia »

TETRA¹- Element de compunere care înseamnă, „format din patru”, „patru”, „de patru ori” și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din fr. tétra-. Vezi definitia »