Definita cuvantului cuminte
CUMÍNTE, cuminți, adj. 1. Cu purtări bune; așezat, liniștit. 2. Cu judecată; deștept, înțelept. ◊ (Substantivat, m.) Un nebun arunc-o piatră-n baltă și zece cuminți n-o pot scoate. ♦ Prevăzător, prudent. – Cu + minte.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cuminte
ETÁTE s. f. Vârstă. ◊ Loc. adj. În etate = bătrân. – Din lat. aetas, -atis. Vezi definitia »
CULPABILITÁTE s.f. Starea celui care a comis o culpă; vinovăție. [Cf. fr. culpabilité]. Vezi definitia »
călcéte s.f. pl. (reg.) cizme răsfrânte și cusute cu găitane. Vezi definitia »
FÁNTE2 Subst. 1. S. n. Dialect principal al limbii akan (1) (alături de twi (1)). 2. S. m. Membru al populației vorbitoare a dialectului fante2 (1) din Ghana. (cf. engl. fante, fanti) [AHDEL] Vezi definitia »
PUTRESCIBILITÁTE s.f. Caracterul, natura a ceea ce este putrescibil. [Cf. fr. putrescibilité]. Vezi definitia »