ASACRÍE s. f. anomalie constând în absența osului sacru. (< a- + sacrum) Vezi definitia »

ASCHIMÓDIE, aschimodii, s. f. (Fam.) Persoană foarte urâtă (prin slăbiciune exagerată, statură mică etc.) – Cf. gr. ashimosini „urâțenie”. Vezi definitia »

LITOLOGÍE s. f. 1. Ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor sedimentare. 2. Compoziția unei roci sedimentare. – Din fr. lithologie. Vezi definitia »

HELIOTERAPÍE, helioterapii, s. f. Tratament care constă în expunerea corpului omenesc la acțiunea razelor solare ultraviolete, folosit în rahitism, reumatism, tuberculoză osoasă, unele boli de piele etc.; baie de soare. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliothérapie. Vezi definitia »

ORIPILÁȚIE s. f. (Med.; rar) Reacție nervoasă cauzată de frică, de repulsie. – Din fr. horripilation. Vezi definitia »