DEIFICÁRE, deificări, s. f. Faptul de a deifica. [Pr.: de-i-] – V. deifica. Vezi definitia »

ACĂTÁRE adj. invar. (înv. și pop.) Deosebit, însemnat, excelent Vezi definitia »

DÚNĂRE s. f. (Pop.) Apă mare; cantitate mare de apă. ◊ Expr. A crește dunăre = a crește peste măsură. Dunăre de mânios sau mânios dunăre = foarte mânios sau supărat. A se face dunăre (turbată) = a se mânia foarte tare. – Din n. pr. Dunăre. Vezi definitia »

FONOTECÁRE s.f. Selecționarea părții utile a înregistrărilor efectuate pe benzi de magnetofon sau pe pelicule cinematografice. [< fonotecă]. Vezi definitia »

DEZVOLTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) dezvolta și rezultatul ei; creștere, evoluare; amplificare. [< dezvolta]. Vezi definitia »