Definita cuvantului curățel
CURĂȚÉL, -EÁ, -ÍCĂ, curăței, -ele, adj. Diminutiv al lui curat; destul de curat, îngrijit; p. ext. (despre oameni) frumușel, drăguț, simpatic. ♦ Lucrat îngrijit; bunicel. – Curat + suf. -el, -ea, -ică.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu curățel
SICRINÉL, sicrinele, s. n. (Rar) Sicriaș. – Sicrin + suf. -el. Vezi definitia »
Cel care trage cu urechea Vezi definitia »
arasel s. m. sg. (intl.) pîndă efectuată de un infractor în timpul unei operațiuni ilicite pentru a preveni apariția inopinată a poliției Vezi definitia »
CORTURÉL, corturele, s. n. (Pop.) Cortuleț. – Cort + suf. -urel. Vezi definitia »
chirpcél, chirpcéi, s.m. (reg.) spin, țeapă (de trandafir). Vezi definitia »