POSĂCEÁLĂ, posăceli, s. f. (Rar) Faptul de a fi posac; lipsă de veselie, proastă dispoziție. – Posac + suf. -eală. Vezi definitia »

POLITÉȚĂ s.f. v. politețe. Vezi definitia »

CANTILÉNĂ s.f. 1. Compoziție muzicală simplă cu ritm uniform. 2. (Lit.) Poem epico-liric, cu subiect grav și sentimental. [< it. cantilena, cf. fr. cantilène]. Vezi definitia »

HEPATOGRÁMĂ s. f. radiografie a ficatului prin hepatografie (2). (< fr. hépatogramme) Vezi definitia »

CEZÚRĂ, cezuri, s. f. Pauză ritmică înăuntrul unui vers, care împarte versul în părți de obicei egale (emistihuri), pentru a ușura recitarea și a susține cadența. – Din lat. caesura, fr. césure. Vezi definitia »