Definita cuvantului căiță
CĂÍȚĂ, căițe, s. f. (Reg.) 1. Bonetă, scufie, căciuliță. 2. (Pop.) Membrană care învelește capul unor copii nou-născuți, tichie. ◊ Expr. Născut cu căiță (pe cap) = se spune despre un om norocos. 2. (Reg.) Placentă (1). – Din scr. kaica.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu căiță
LIGROÍNĂ s.f. Benzină ușoară. [Pron. -gro-i-. / < fr. ligroïne]. Vezi definitia »
BUTELCÚȚĂ, butelcuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui butelcă. – Butelcă + suf. -uță. Vezi definitia »
PÂNZÚCĂ s. f. (Reg.) Pânzișoară. – Pânză + suf. -ucă. Vezi definitia »
CÓTĂ1 s.f. 1. Parte cu care contribuie cineva la o cheltuială comună; parte cuvenită în urma unei împărțeli. ♦ Parte dintr-un tot căreia i se dă o anumită destinație; cotă-parte, participație. ◊ Cota bursei = lista valorilor cotate la bursă. 2. Altitudine a unui punct față de nivelul mării. ◊ Cota apelor = nivelul unei ape curgătoare. 3. Distanța dintre un punct și un plan de referință. ♦ Dimensiune indicată pe un desen. 4. Semne în cifre și în litere care arată locul unor cărți, al unor documente etc. într-o bibliotecă, într-o arhivă etc. [< fr. cote, cf. lat.med. quota – în ce cantitate]. Vezi definitia »
ARGINÁZĂ s. f. (Chim.) Enzimă solubilă conțiuntă în cantitate mare în ficatul mamiferelor. – Fr. arginase. Vezi definitia »