SCĂRPINĂTOÁRE, scărpinători, s. f. 1. Dispozitiv, obiect cu care sunt scărpinate (sau de care se freacă pentru a se scărpina) unele animale domestice. 2. Obiect în formă de bețișor, prevăzut la un capăt cu o lopățică, folosit odinioară de oameni pentru a se scărpina. – Scărpina + suf. -ătoare. Vezi definitia »

EVITÁRE s. f. 1. acțiunea de a evita. 2. poziția pe care o ia o navă aflată la ancoră sub acțiunea vântului și a curenților; evitaj. 3. manevră întreprinsă de o navă pentru întoarcere sau pentru a ocoli o altă navă. (< evita) Vezi definitia »

COLONIZÁRE s.f. Acțiunea de a coloniza și rezultatul ei. ◊ Colonizarea vânatului = introducerea unei specii de vânat într-un teren în care nu a existat. [< coloniza]. Vezi definitia »

EXPURGÁRE s.f. Acțiunea de a expurga; expurgație. [< expurga]. Vezi definitia »

stropolíre s.f. (înv. și reg.) pregătire grabnică de nuntă, de plecare etc.; stropoleală. Vezi definitia »