Definita cuvantului călăuzitor
CĂLĂUZITÓR, -OÁRE, călăuzitori, -oare, adj. Care călăuzește, care îndrumează; îndrumător. [Pr.: -lă-u-] – Călăuzi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu călăuzitor
PĂTRIȘÓR, pătrișoare, s. n. Piesă metalică cu secțiunea pătrată, folosită în tipografie pentru a acoperi spațiile dintre cuvinte sau pentru a completa rândurile nescrise până la capăt; pătrat de tipografie. – Patru + suf. -ișor. Vezi definitia »
BUTAFÓR s.m. Decorator specializat în butaforie. [< butaforie]. Vezi definitia »
LEUȘÓR2, leușori, s. m. Diminutiv al lui leu2; leuț2. [Pr.: le-u-. – Pl. și: leișori] – Leu2 + suf. -ușor. Vezi definitia »
AUTOCÓR, -Ă adj., s.f. (Plantă) care împrăștie semințele prin deschiderea bruscă a fructelor. [Cf. fr. autochore, it. autocoro]. Vezi definitia »
CONDUCĂTÓR, -OÁRE I. adj. 1. care conduce; de conducere. 2. (despre corpuri) bun (sau rău) ~ = care prezintă (sau nu) conductibilitate. II. s. m. f. persoană, organ care conduce un partid, o instituție, întreprindere, un (auto)vehicul etc. (< conduce + -/ă/tor) Vezi definitia »