Definita cuvantului albăstrică
ALBĂSTRÍCĂ, albăstrele, s.f. – V. albăstrel (2) [DEX'98]

Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu albăstrică
SÁLȚĂ1, salțe, s. f. (Înv.) Zeamă (acrișoară), sos (picant) cu care se ungeau anumite fripturi; salce2. – Din ngr. sáltsa. Vezi definitia »
SILVÍNĂ s.f. Clorură naturală de potasiu. [< fr. sylvine]. Vezi definitia »
CÚPLĂ s.f. Dispozitiv demontabil, cuplaj (2) [în DN, NODEX] pentru un sistem tehnic sau pentru două vehicule. ♦ Piesă cu care se face cuplarea vehiculelor de cale ferată. [< fr. couple]. Vezi definitia »
ísmă (-me), s. f.1. (Înv.) Miros, parfum. – 2. Mentă. Var. izmă. Mr. aνiazmu. Ngr. (ἀ)γιόσμος „mentă”, de unde și alb. dhiozmë, bg. giozum. Cuvîntul ngr., din gr. ἠδύοσμον, pare să fi suferit o apropiere de ἀγίασμα, cf. aghiasmă, poate datorită folosirii acestei plante (cf. sp. hisopo „plantă” și „mătăuz”). Din gr. òσμή „miros” după Tiktin; de la òσμή prin intermediul unei forme eolice ὔσμη › *iusmă, după Diculescu, Elementele, 482; de la mag. izme, după Gáldi, Dict., 178; din mag. izmat „parfum” ‹ germ. Schmack, după Pușcariu, Dacor., VII, 117; Pușcariu, Lr., 105 și DAR. Vezi definitia »
UZÚRĂ s.f. 1. Deteriorare a unei piese sau a unui sistem tehnic datorită unei întrebuințări îndelungate; uzaj. ♦ Pierdere de material la suprafața unei piese din cauza frecării. ♦ (Fig.) Slăbire, oboseală, epuizare. 2. (Fig.; rar) Corupție, desfrâu. [< fr. usure, it., lat. usura]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z