ORÂNDUIÁLĂ, orânduieli, s. f. 1. Rânduială, ordine, întocmire, organizare. ◊ Loc. adv. Cu orânduială = în mod organizat, cu rost. ◊ Loc. vb. A pune în (bună) orânduială sau a pune orânduială = a orândui. 2. (Înv.) Hotărâre, dispoziție, ordin; (concr.) act care conține o hotărâre. 3. Orânduire socială. [Pr.: -du-ia-] – Orândui + suf. -eală. Vezi definitia »

INVERTÁZĂ s. f. enzimă în drojdia de bere și sucul intestinal, care transformă zahărul în glucoză și fructoză; invertină. (< fr. invertase, germ. Invertase) Vezi definitia »

oloreálă s.f. (reg.) vânt ușor, neregulat; adiere. Vezi definitia »

tersánă s.f. (înv.) arsenal de marină. Vezi definitia »

LACÁZĂ s. f. enzimă din sfeclă, ciuperci, fructe etc. (< fr. laccașe) Vezi definitia »