a avea mâna lungă expr. 1. a avea obiceiul să fure, a fi hoț. 2. a fi influent. Vezi definitia »

HIDROGÁMĂ adj., s. f. (plantă) hidrofilă. (< fr. hydrogame) Vezi definitia »

tarâșneágă s.f. (reg.) pântece; persoană cu burta mare. Vezi definitia »

VĂTĂMĂTÚRĂ, vătămături, s. f. (Pop.) Nume dat mai multor boli interne care provoacă crize viscerale acute (hernie, colici, pelagră etc.). – Vătăma + suf. -ătură. Vezi definitia »

FLORÍSTICĂ s.f. Știință a cultivării florilor. ♦ Ramură a geografiei plantelor care studiază răspândirea florei pe glob. [< fr. floristique, germ. Floristik]. Vezi definitia »