hohoritór, hohoritoáre, adj. (reg.) 1. urât, neplăcut. 2. rătăcitor. Vezi definitia »

SCUTURĂTÓR, scuturătoare, s. n. 1. Mașină care servește la separarea și la eliminarea impurităților dintr-un material fibros. 2. Batoză care sortează materialul treierat și elimină paiele lungi. – Scutura + suf. -ător. Vezi definitia »

DEPĂNUȘĂTÓR, depănușătoare, s. n. Mașină pentru desfacerea pănușilor de pe știuleții de porumb. – Depănușa + suf. -tor. Vezi definitia »

COMODÓR, comodori, s. m. Grad de ofițer superior căpitanului de vas și inferior contraamiralului, în marina engleză și americană; persoana care are acest grad. – Din fr., engl. commodore. Vezi definitia »

adoptatór (rar) s. m., pl. adoptatóri Vezi definitia »