trifolói s.n. (înv.) carte bisericească a slujbelor de sărbători; prăznicar. Vezi definitia »

BINEVOÍ, binevoiesc, vb. IV. Tranz. A avea dispoziție, o atitudine favorabilă față de o cerere, de o plângere etc; a catadicsi, a cabulipsi. – Bine + voi. Vezi definitia »

VĂDĂÓI, vădăoi, s. m. (Reg.) Văduvoi. – Vădan + suf. -oi. Vezi definitia »

ȘIROͲ, pers. 3 șiroiește, vb. IV. Intranz. 1. (Despre ape; p. ext. despre alte lichide) A curge sau a se prelinge în șiroaie. ♦ (Despre lucruri îmbibate sau care secretează un lichid) A lăsa să se scurgă sau să se prelingă un lichid în șiroaie. 2. (Despre ape curgătoare) A curge repede (și abundent). – Din șiroi¹. Vezi definitia »

ciói (-iuri), s. n. – 1. Nod, umflătură, bătătură. – 2. Strachină, blid. Origine necunoscută. După Bogrea, Dacor., II, 655, ar fi var. de la acioaie; însă această der. pare puțin probabilă. Ar putea fi un der. de la acest cuvînt, cioinac (var. cioinag), s. n. (foarfecă; varietate de struguri), pe care Șeineanu, I, 138 și DAR îl derivă de ciuin. Vezi definitia »