Definita cuvantului căsuță
CĂSÚȚĂ, căsuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui casă1 (1); căscioară, căsișoară, căsulie. ♦ Căsuță poștală = ghișeu sau compartiment special unde se repartizează și se păstrează, la poștă, scrisorile pe care le ridică personal adresantul. 2. Compartiment dintr-o cutie de litere tipografice, în care se păstrează un singur fel de literă. ◊ Căsuță tipografică = spațiu destinat colofoniului. 3. (La pl.) Spațiile dintre dinții spatei, prin care trec firele de urzeală la războaiele de țesut – Casă1 + suf. -uță.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu căsuță
SNÁGĂ s. f. (Reg.) 1. Putere, vlagă. 2. Fire, nărav. – Sb. snaga. Vezi definitia »
berbínță (berbínțe), s. f. – 1. Vas, putină, mai ales pentru a păstra brânza. – 2. (Înv.) Taxă de intrare în breasla cizmarilor. – 3. Larvă de furnici. Mag. berbence, de unde provine și rut. berbenicja (Cihac, II, 481; Gáldi, Dict., 84; Treml, Hung. Jb., II, 296). Miklosich, Fremdw., 77 și Wander., 12, cred că termenul rut. provine din rom.; urmînd pe același drum, Drăganu, Dacor., VI, 262, respinge ideea că mag. poate fi sursa cuvîntului rom.; dar fără a oferi altă explicație mai plauzibilă; iar în Dacor., VII, 216, se referă la sl. ber „contribuție”, cf. bir. Vezi definitia »
păltiníță, păltiníțe, s.f. (reg.) păltiniș. Vezi definitia »
OSTEOFIBRÓZĂ s.f. Boală la animale care se manifestă prin îngroșarea oaselor capului și ale membrelor. [< fr. ostéofibrose]. Vezi definitia »
BÉRNĂ s. f. (În sintagma) Pavilion (sau drapel) în bernă = pavilion, drapel național coborât pe jumătate în semn de doliu. – Din fr. berne. Vezi definitia »