ORCHÉSTRĂ s. f. 1. partea cea mai joasă a teatrelor antice grecești, unde se executau dansurile și în care stătea corul. 2. ansamblu instrumental în care instrumentele sunt aranjate pe partide. 3. loc (între scenă și public) unde stă orchestra într-un teatru etc. (< fr. orchestre, germ. Orchester, it. orchestra) Vezi definitia »

MICROBALÁNȚĂ s. f. balanță de laborator, foarte sensibilă. (< fr. microbalance) Vezi definitia »

pahúță, pahúțe, s.f. (reg.) pală (pahă, palhă) mică de fân, de iarbă. Vezi definitia »

LIMFOCITÓZĂ s.f. (Med.) Creștere anormală a numărului limfocitelor. [< fr. lymphocytose]. Vezi definitia »

puicúță, puicúțe, s.f. 1. (pop.) pui de sex feminin; puică mică. 2. (pop.) iubită, iubițea, iubițică. 3. (pop.; deprec.) cocotă, prostituată. 4. (reg.; la pl.) boabele de porumb rămase neînflorite după ce s-au făcut floricelele; puichițe. 5. specie de cartofi lunguieți. Vezi definitia »