CAICOS, mic arh. în SE Arh. Bahamas. Împreună cu Arh. Turks, formează o posesiune britanică cu autonomie internă; 430 km²; 4 mii loc. (1980). Extragerea sării marine. Pescuit de bureți și pește. Vezi definitia »

STANÓS, -OÁSĂ adj. (despre compuși ai staniului) care conține staniu bivalent. (< fr. stanneux) Vezi definitia »

(ἀποφατικῶς — apofatikos = negând, prin negație; de la ἀποφάσκω — apofasko = a nega)— modalitate de cunoaștere a lui Dumnezeu prin antinomie, adică pe calea negației și pe calea afirmației. Calea apofatică înseamnă cunoașterea lui Dumnezeu prin negație. Dumnezeu este necuprins, nemărginit, incognoscibil pe calea rațiunii; Vezi definitia »

STERTORÓS, -OÁSĂ adj. (despre respirație) care imită zgomotul unei ape care fierbe. (< fr. stertoreux) Vezi definitia »

GÂDILICIÓS, -OÁSĂ, gâdilicioși, -oase, adj. (Pop. și fam.; despre oameni) Care se gâdilă ușor. – Gâdili + suf. -icios. Vezi definitia »