ALÁLTĂSEARĂ adv. În seara zilei de alaltăieri. ◊ Mai alaltăseară = (într-una din) serile trecute. – Din alaltă (= aialaltă) + seară. Vezi definitia »

FLÉGMĂ, flegme, s. f. 1. Mucozitate vâscoasă, purulentă, provenind din diferite părți ale aparatului respirator și eliminată prin tuse sau vomă; expectorație. 2. Fire a omului nepăsător, cu sânge rece; nepăsare, calm, indiferență, răceală. – Din fr. flegme. Vezi definitia »

váncină, váncine, s.f. (pop.) vârtelniță. Vezi definitia »

plágă (plắgi), s. f. – 1. Rană. – 2. Flagel, calamitate. – Mr. pleagă. Lat. plaga (Pușcariu 1331; REW 6562), dar caracterul popular al cuvîntului este cam îndoielnic; cf. totuși mr., alb. pljagë. – Der. plăguit (var. pleguit), adj. (rănit), înv., în Banat. Vezi definitia »

AGURIJOÁRĂ, agurijoare, s. f. Plantă erbacee decorativă, cu flori galbene, albe, portocalii, roz sau roșii, care se deschid numai la soare (Portulaca grandiflora). – Din aguridă + suf. -ioară. Vezi definitia »