muncél (-éi), s. m. – Colină, înălțime, mușuroi. Lat. monticellus (Pușcariu 1126; Candrea-Dens., 1170; REW 5670), cf. it. monticello, vegl. munčal, fr. monceau, prov. moncel, sp. montecillo, calabr. munziollu. E dubletul lui mușcel (var. muscel), s. m. (Munt., Olt., colină), a cărui derivare e mai puțin clară (poate prin încrucișare cu rădăcina expresivă mot- „măciulie”, cf. motocel, caz în care ar trebui să se pornească de la *moțcel; după Tiktin, din *munțicel). Vezi definitia »

cartél (-le), s. n. – Uniune monopolistă a mai multor întreprinderi. – Var. cartelă, s. f. (bucată de hîrtie cu bonuri detașabile). It. cartello, fr. cartel. -Der. cartela, vb. (a forma un cartel). Vezi definitia »

ABEL, Othenio Lothar (1875-1946), paleontolog austriac. Prof. univ. la Göttingen și Viena. Promotor al paleobiologiei. A pus bazele reconstituirii ecologiei tipurilor fosile. Vezi definitia »

SINGSPIEL [ZÍNG-ȘPIL] s. n. gen de teatru muzical de tip popular, în care muzica alternează cu părțile vorbite. (< germ. Singspiel) Vezi definitia »

vânticél s. n., pl. vânticéle Vezi definitia »