crucélniță, crucélnițe, s.f. (reg.) o parte a căruței. Vezi definitia »

CATAPÚLTĂ s. f. 1. mașină de război antică pentru aruncarea la distanță a pietrelor. 2. dispozitiv pentru lansarea avioanelor sau a planoarelor. ◊ dispozitiv pentru aruncarea din avion a pilotului în vederea parașutării în caz de pericol. (< fr. catapulte, lat. catapulta) Vezi definitia »

a alege pe sprânceană expr. a alege ce e mai bun / ce e mai valoros Vezi definitia »

CEZÚRĂ s.f. 1. Pauză ritmică, care împarte versul în două emistihuri. 2. Pauză de respirație între fraze sau între două secțiuni înrudite ale unei lucrări muzicale. 3. (Tehn.) Diviziune a unei scări funcționale în dreptul căreia se schimbă treapta scării. [< fr. césure, lat. caesura – tăiere]. Vezi definitia »

IZOPÁGĂ s.f. Linie care unește punctele de pe cursurile de apă cu aceeași durată a podului de gheață. [Var. isopagă s.f. / cf. fr. isopage, germ. Isopage < gr. isos -egal, pagos – stâncă]. Vezi definitia »