TÚLIU s.n. Element din familia pământurilor rare. [Pron. -liu. / < fr. thulium]. Vezi definitia »

REDIBITÓRIU, -IE adj. Care face să se anuleze o vânzare. [Pron. -riu, var. redhibitoriu, -ie adj. / < lat. redhibitorius, fr. rédhibitoire]. Vezi definitia »

AEROAMFÍBIU adj., s.n. (Vehicul cu pernă de aer) adaptat la navigația aeriană și pe apă. [< fr. aéroamphibie]. Vezi definitia »

SPAHÍU², spahii, s. m. Militar din vechea cavalerie indigenă a coloniilor franceze din nordul Africii. – Din fr. spahi. Vezi definitia »

habacíu (habacíi), s. n. – Manta. – Var. habagiu. Origine incertă. Pare a fi în legătură cu aba; după Scriban, din tc. heba „pulbere”, ipoteză neverosimilă. Sec. XVII, înv. Vezi definitia »