Definita cuvantului ceață
CEÁȚĂ, cețuri, s. f. 1. Particule de apă rezultate din vaporizarea apei de pe pământ, aflate în suspensie în atmosferă, la suprafața solului, și care îngreuiază vizibilitatea; negură, pâclă. 2. (Impr.) Aburii care se condensează pe o sticlă, pe o suprafață netedă. – Lat. caecia (< caecus „orb”).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ceață
STRÁȘINĂ s. f. v. streașină. Vezi definitia »
MEZOMÓRFICĂ, mezomorfice, adj. (Fiz.; în sintagma) Stare mezomorfică = stare de agregare a materiei între starea cristalină și cea amorfă. – Din fr. mésomorphique. Vezi definitia »
IÁPĂ, iepe, s. f. 1. Femela calului. ◊ Expr. A bate șaua (ca) să priceapă (sau să înțeleagă) iapa = a da să se înțeleagă ceva în mod indirect, a face aluzie la ceva. 2. (Reg.) Tălpig (la războiul de țesut). – Lat. equa. Vezi definitia »
MILANÉZĂ s.f. Tricot (de mătase) pentru lenjerie, pentru bluze etc. [< fr. milanais, it. milanese, cf. Milano – oraș în Italia]. Vezi definitia »
HOMOGRÉFĂ s. f. grefă cu grefon de la un individ din aceeași specie; homoplastie. (< fr. homogreffe) Vezi definitia »