COBÁLT/CÓBALT s. n. metal alb-argintiu, foarte dur, inalterabil la temperatura obișnuită, folosit la elaborarea unor oțeluri speciale, în radioterapie etc. (< fr. cobalt, germ. Kobalt) Vezi definitia »

ẮLĂLALT, ÁIALALTĂ, ăialalți, alelalte, pron. dem., adj. dem. (Pop. și fam.) Celălalt. A vorbit ălălalt. Partea aialaltă. [Gen.-dat.sg.: ăluilalt, ăleilalte; gen.-dat.pl.: ălorlalți, ălorlalte. – Var.: ălalalt, ăllalt, áilaltă pron. dem., adj. dem.] – Ăl(a) + alalt (=ălalalt). Vezi definitia »

ASÁLT s. n. 1. atac violent pentru cucerirea unui obiectiv militar pentru a învinge rezistența inamicului. ♦ a da ŭl = a ataca; a năvăli; a lua cu ~ = a cuceri printr-un atac violent. ◊ (fig.) acțiune, luptă avântată. 2. exercițiu de scrimă. (< it. assalto) Vezi definitia »

SMALT s.n. Sticlă colorată în albastru de oxidul de cobalt. ♦ Nume dat culorilor folosite în heraldică. [< fr. smalt]. Vezi definitia »

halt, hálturi, s.n. (reg., înv.; mai ales la pl.) vorbe goale; palavre, mofturi. Vezi definitia »