RĂSÁD, răsaduri, s. n. Plantă tânără (crescută din sămânță în seră sau în răsadniță) care a fost sau urmează să fie răsădită. ♦ Fig. Neam, seminție. – Din bg. razsad, scr. rasad. Vezi definitia »

SEMINOMÁD, -Ă adj. (Despre popoare) În stare de seminomadism. [Pl. -azi, -ade. / cf. fr. semi-nomade]. Vezi definitia »

GRAD s. n. 1. Unitate de mĂ?surĂ? pentru diverse mĂ?rimi variabile (temperaturĂ?, presiune etc.). 2. Unitate de mĂ?surĂ? a unghiurilor, a 360â??a parte dintrâ??un cerc. 3. (mat.) Exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuații sau maximul sumei exponenților necunoscutelor. 4. Etalon, criteriu de apreciere. 5. TreaptĂ?, nivel, stadiu; fiecare dintre treptele unei ierarhii. â?? loc ocupat de cineva în ierarhia instituției cĂ?reia îi aparține. 6. (chim.) Valoare a mai multor mĂ?rimi considerate în raport cu o valoare de referințĂ?. o ~ de comparație = formĂ? pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arĂ?ta mĂ?sura în care un obiect prezintĂ? o însușire în raport cu un alt obiect sau cu el însuși întrâ??o altĂ? împrejurare. -Din fr. Grade, lat. Gradus, germ. Grad Vezi definitia »

SLAD s. n. (Reg.) Malț. – Din bg., scr. slad. Vezi definitia »

TARDIGRÁD, -Ă adj. (Zool.) Care merge, care se mișcă încet. // s.n.pl. Diviziune a ordinului edentatelor cuprinzând animale cu corp oval, acoperit cu o cuticulă chitinoasă și având mișcări foarte lente. [< fr. tardigrades]. Vezi definitia »