Definita cuvantului cepăit
CEPĂÍT, cepăituri, s. n. (Rar) Faptul de a cepăi; zgomotul produs de încălțăminte în timpul mersului. – V. cepăi.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cepăit
PRURÍT s.n. Mâncărime a pielii de natură nervoasă. [< fr. prurit, cf. lat. pruritus]. Vezi definitia »
BLEOJDÍT1, -Ă, bleojdiți, -te, adj. (Reg. și fam.; despre ochi) Holbat, zgâit. – V. bleojdi1. Vezi definitia »
sfănțuít, sfănțuíturi, s.n. (înv. și fam.) 1. mituire. 2. stoarcere de bani, de bunuri etc.; escrocare. Vezi definitia »
moscovít (moscovíți), s. m. – Locuitor din Moscova. Din Moscova (‹ rus. Moskva), sec. XVIII. Orașul se chema înainte Mosc, de unde și muscal (var. înv. moscal), s. m. (moscovit; rus; rus castrat aparținînd sectei scopeților; vizitiu; Arg., douăzeci de lei), din pol. moskal, de unde și rus. moskalĭ; moschicesc. adj. (înv. moscovit); muscălesc, adj. (moscovit; rus; rău, ticălos); muscălește, adv. (pe rusește); muscălime, s. f. (mulțime de ruși). Din rom. provine tc. musikar (Bogrea, Dacor., IV, 835). Vezi definitia »
ÎNRUBEDENÍT, -Ă, înrubedeniți, -te, adj. (Rar) Înrudit. – Din în- + rubedenie. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z