FLAGÉL I. s. n. 1. (ant.) bici; mănunchi de nuiele cu care era bătut cineva. 2. (fig.) nenorocire mare, dezastru, calamitate, boală. II. s. m. 1. filament mobil, la unele protozoare și spermatozoizi, la unele celule ori gameți (la alge) ca organ de locomoție. 2. tulpină secundară, uneori floriferă. ◊ ramură filiformă (la briofite). (< fr. flagelle, lat. flagellum) Vezi definitia »

FOCOMÉL s. m. monstru care prezintă focomelie. (< fr. phocomèle) Vezi definitia »

ANGEL [ánhel] (SALTO DE ANGEL), cascada cu cea mai înaltă cădere de apă din lume (979 m). Situată pe platoul Auyán-tepui (Pod. Guyanelor), în SV Venezuelei. Formată de Rῑo Carrao, afl. al lui Rῑo Caronῑ (bazinul Orinoco). Vezi definitia »

FOTOMODÉL s. n. persoană care pozează ca model fotografic. (< fr. photo-modèle) Vezi definitia »

VIȘINÉL, vișinei, s. m. 1. Diminutiv al lui vișin. 2. Arbust din familia rozaceelor, cu flori albe și cu fructe mici, sferice, roșii-purpurii, foarte acre; vișin sălbatic (Prunus fructicosa). – Vișin + suf. -el. Vezi definitia »