Definita cuvantului cerere
CÉRERE, cereri, s. f. Acțiunea de a (se) cere și rezultatul ei. 1. Solicitare; rugăminte. 2. Pretenție, exigență; revendicare. 3. Căutare, cerință; cantitate de bunuri și de servicii necesare pentru a acoperi consumul. ◊ Cerere solvabilă = (în economia de mărfuri) cerință de mărfuri și de servicii pentru care cumpărătorii dispun de mijloace de plată. ◊ Loc. adv. La cerere = când se cere, când se solicită. 4. Sesizare adresată unui organ de jurisdicție sau unui alt organ de stat pentru valorificarea, recunoașterea sau apărarea unui drept. ♦ (Concr.) Petiție. 5. (Tehn.; în sintagmele) Cerere de oxigen = cantitate de oxigen consumată într-un anumit timp de o apă care se scurge prin canale, atunci când este supusă unui proces de curățare biologică. Cerere maximă de putere = valoare maximă a puterii care se cere unei centrale electrice, într-un interval de timp limitat. – V. cere.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cerere
ÎNTREPRÍNDERE, întreprinderi, s. f. 1. Unitate economică de producție, de prestații de servicii sau de comerț. 2. Acțiune pornită din inițiativă personală. – V. întreprinde. Vezi definitia »
AUTORECEPÁRE s. f. uscare a tulpinii puieților din lipsă de lumină sau din altă cauză naturală. (< auto1- + recepare) Vezi definitia »
RECUZÁRE s.f. Acțiunea de a recuza și rezultatul ei; recuzație. ♦ Sustragere de la ceva. [< recuza]. Vezi definitia »
zăticníre (înv.) s. f., g.-d. art. zăticnírii; pl. zăticníri Vezi definitia »
SCANDALIZÁRE s. f. Faptul de a (se) scandaliza; indignare, revoltă provocată de o faptă scandaloasă. – V. scandaliza. Vezi definitia »