PANTOCLASTÍE s.f. Manie de a distruge totul; mania distrugerii. [Gen. -iei. / cf. it. pantoclastia]. Vezi definitia »

sărdaníe, sărdaníi, s.f. (reg.) necaz. Vezi definitia »

CIRIPÍE, ciripii, s. f. (Reg.) Sfoară muiată în vopsea (roșie), pe care o întinde dulgherul pentru a trage linii drepte pe scânduri, pe bârne etc. ◊ Expr. (A merge sau a se duce, a trage) ca pe ciripie = (a merge sau a se duce, a trage) drept, în linie dreaptă. – Din tc. çirpi. Vezi definitia »

ROENTGENTERAPÍE s. f. elem. röntgenterapie. Vezi definitia »

EXPOZÍȚIE s.f. 1. Expunere publică de opere de artă, de produse industriale, agricole etc. ♦ Spațiu amenajat special în acest scop. 2. Prima parte a unei opere literare, în care autorul face cunoscute subiectul, personajele, locul acțiunii etc. 3. (Muz.) Prima secțiune a unei sonate sau a unei fugi, conținând expunerea materialului tematic principal. 4. Premisa majoră a unui silogism. [Gen. -iei, var. expozițiune s.f. / cf. fr. exposition, lat. expositio]. Vezi definitia »