CONDUCTOMÉTRU s. n. aparat folosit în conductometrie. (< fr. conductimètre) Vezi definitia »

PIROMÉTRU s. n. instrument în pirometrie. ♦ ~ ceramic = corp de formă piramidală din diferite amestecuri de materiale ceramice care se înmoaie la o anumită temperatură. (< fr. pyromètre) Vezi definitia »

CADENȚMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea radioactivității, pentru indicarea numărului mediu de impulsuri primite în unitatea de timp. [Cf. germ. Kadenzmeter]. Vezi definitia »

EMPLÁSTRU, emplastre, s. n. Preparat farmaceutic solid, plastic, care are în compoziția sa săruri de plumb, rășini, cauciuc, medicamente și care se aplică pe piele pentru izolarea rănilor sau fixarea pansamentelor; plasture. – Din lat. emplastrum. Vezi definitia »

CINÁBRU s. n. 1. sulfură naturală de mercur, roșie. 2. culoare roșie-închisă. (< fr. cinabre) Vezi definitia »