Definita cuvantului chibiț
CHIBÍȚ, chibiți, s. m. Persoană care asistă la un joc de cărți, la o partidă de șah, de table etc. fără să ia parte efectiv la joc (dar adesea sfătuind cum să joace pe unul dintre jucători).[Acc. și: chíbiț] – Din germ. Kiebitz.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu chibiț
padléț, padléți, s.m. (înv. și reg.) om ticălos. Vezi definitia »
LĂPTÚȚ s. m. Lăptișor (1). – Din lapte + suf. -uț. Vezi definitia »
ORBÉȚ, ORBEÁȚĂ, orbeți, -e, adj., s. 1. Adj., s. m. și f. (Ființă) care nu vede bine sau nu vede deloc; p. ext. cerșetor (orb2). ◊ Expr. A se bate ca orbeții = a se încăiera aprig, a se bate rău, fără a se uita unde lovesc. 2. S. m. Mamifer din ordinul rozătoarelor, asemănător cu cârtița, cu ochii ascunși sub piele, care trăiește sub pământ și se hrănește cu rădăcini; cățelul-pământului (Spalax microphtalmus). [Var.: orbéte s. m.] – Orb + suf. -eț. Vezi definitia »
ȘTUȚ s. n. bucată scurtă de țeavă montată la un recipient spre a face legătura cu o conductă. (< germ. Stutz) Vezi definitia »
GROSÚȚ, -Ă, grosuți, -e, adj. Diminutiv al lui gros; destul de gros; groscior. – Gros + suf. -uț. Vezi definitia »