AERODINÁMICĂ s. f. Ramură a mecanicii fluidelor, care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor într-un mediu gazos.- Fr. aérodynamique. Vezi definitia »

FRÉTĂ s.f. 1. Tub sau inel metalic care se fixează la exteriorul unei piese tubulare pentru a-i mări rezistența la presiuni interioare. 2. Fir metalic (de oțel) înfășurat forțat pe o piesă tubulară sau pe un ansamblu de piese pentru a le mări rezistența la solicitări din interior sau la forțe centrifuge. 3. Piesă de oțel inelară care înconjură barele armăturii longitudinale ale unei piese de beton armat. [< fr. frette]. Vezi definitia »

MÍȘUNĂ¹ s. f. (Rar) Forfotă, aglomerație; rumoare. – Din mișuna (derivat regresiv). Vezi definitia »

scómșă s.f. (reg.; în expr.) lucrul e cu scomșe = lucrul e cu socoteală, cu cumpătare. Vezi definitia »

SILFÍDĂ s. f. 1. (mit. germ.) silfă, înfățișată cu un corp zvelt și aripi străvezii. 2. (fig.) femeie zveltă, grațioasă. 3. (pl.) familie de insecte coleoptere cu numeroase specii, ale căror larve se hrănesc cu cadavre sau cu leguminoase. (< fr. sylphide/s/) Vezi definitia »