ANTIDIURÉTIC, -Ă, antidiuretici, -ce, adj., s. n. (Substanță) care diminuează diureza. [Pr.: -di-u-] – Din fr. antidiurétique. Vezi definitia »

a se face mic expr. (pop.) a-i fi frică, a fi timorat. Vezi definitia »

TIC s. n. 1. mișcare convulsivă și repetată din contractarea involuntară a unor mușchi. 2. deprindere, mai mult sau mai puțin ridicolă, pe care o capătă cineva în mod inconștient. 3. ~ verbal = cuvânt, expresie care revine inconștient, inutil și supărător în vorbirea cuiva, ca urmare a unei deprinderi. (< fr. tic) Vezi definitia »

ACÚSTIC, -Ă, acustici, -ce, adj. Privitor la acustică; care emite, transmite sau recepționează sunete. ◊ Cornet acustic = mică pâlnie care întărește sunetele și pe care o aplică la ureche persoanele care au auzul slab. – Fr. acoustique (< gr.). Vezi definitia »

NAMÉSNIC, namesnici, s. m. (Înv.) Locțiitor sau reprezentant al unui funcționar într-o funcție importantă (laică sau bisericească). – Din sl. namĕstĕnikŭ. Vezi definitia »