PROGRÉSIE s. f. 1. (mat.) șir finit de numere care derivă, după o anumită regulă, unul din celălalt. ♦ ~ aritmetică = progresie în care fiecare termen este rezultatul adunării termenului precedent cu o numită rație; ~ geometrică = progresie în care fiecare termen este rezultatul înmulțirii termenului precedent cu un număr constant, numit rație. 2. (muz.) secvență (3). (< fr. progression, lat. progressio) Vezi definitia »

BARILALÍE s. f. tulburare de limbaj manifestată prin dificultăți în articularea cuvintelor, devenite neinteligibile. (<fr. barylalie) Vezi definitia »

ROCĂRÍE, rocării, s. f. (Geol.) Teren plin de pietre, roci, stânci. – Rocă + suf. -ărie (după engl. rockery). Vezi definitia »

FRENÁȚIE s. f. (livr.) înfrânare. (< lat. frenatio) Vezi definitia »

SPERMATÍE, spermatii, s. f. (Bot.) Gamet masculin cu un singur nucleu. – Din fr. spermatie. Vezi definitia »