DUBLÓR s.n. 1. (Tehn.) Mașină pentru îndoit pachete de tablă în scopul laminării acesteia în foi subțiri. 2. (Electr.) Dispozitiv, circuit etc. care dublează o anumită mărime. [Cf. fr. doubleur, engl. dubler]. Vezi definitia »

subcârmuitór, subcârmuitóri, s.m. (înv.) persoană subordonată unui cârmuitor, care conducea o subcârmuire (v.). Vezi definitia »

BOTFÓR, botfori, s. m. Cizmă cu turetci tari și încrețite. [Acc. și: bótfor] – Rus botfort (<fr. bottes fortes). Vezi definitia »

CLOR s.n. Element chimic gazos, galben-verzui, cu miros înecăcios, foarte toxic, folosit ca decolorant și dezinfectant. [< fr. chlore, cf. gr. chloros – verzui]. Vezi definitia »

petrișór, petrișóri, s.m. (reg.) 1. specie de pește mărunt cu corpul în formă de fus, cu un șir de pete negre pe laturi și cu două mustăți în colțul gurii; porcușor. 2. o specie de plantă denumită și „fluturași”. Vezi definitia »