ÎNCLINÁ vb. I. tr., refl. a (se) apleca (în jos sau într-o parte); a (se) îndoi. II. refl. 1. a se pleca în fața cuiva. 2. (fig.) a fi convins, a se convinge. III. intr. (fig.) a fi dispus să... ◊ a se simți atras de ceva. (< fr. /s'/incliner, lat. inclinare) Vezi definitia »

DISEMINÁ vb. tr. a răspândi, a împrăștia. (< fr. disséminer, lat. disseminare) Vezi definitia »

PENÁ vb. I. tr. (Jur.) A penaliza. [< fr. peiner]. Vezi definitia »

scheuná (schiáun, -át), vb. – 1. A lătra, a chelălăi. – 2. A țipa, a se văita. – Var. cheuna, chiauna, schiauna, șcheuni, schiona. Creație expresivă, bazată pe *chiau, care imită glasul plîngăreț al cîinelui, cf. chiu și chefni, mieuna ‹ miau. Tiktin a intuit caracterul imitativ al creației, dar a pornit de la o bază *sklab, imposibilă în rom. După părerea greșită a lui Cihac, II, 330, din sl. skomati „a geme”. – Der. scheunătură, s. f. (lătrătură). Vezi definitia »

FLEXIONÁ, flexionez, vb. I. (Rar) 1. Refl. A se încovoia, a se îndoi. 2. Tranz. A schimba terminațiile cuvintelor după gen, număr, caz și persoană. [Pr.: -xi-o-] – Din flexiune. Vezi definitia »