COMANDÓR, comandori, s. m. 1. Grad de ofițer în aviație și în marină, corespunzător gradului de colonel din armata terestră; persoană care are acest grad. 2. Rang în ierarhia unor decorații militare și civile. – Din fr. commandeur. Vezi definitia »

DEZERTÓR s.m. 1. Militar care dezertează. 2. Cel care părăsește în mod laș o misiune, un loc etc. [< fr. déserteur]. Vezi definitia »

VASODILATATÓR, -OÁRE adj., s.n. (Medicament) care provoacă vasodilatație. [< fr. vaso-dilatateur]. Vezi definitia »

BASCULATÓR s.n. Dispozitiv mecanic care servește la răsturnarea unei lăzi sau a unui vagonet pentru a-i goli conținutul. [< bascula + -tor, după fr. basculeur]. Vezi definitia »

părăduitór, părăduitóri, s.m. (reg. și fam.) risipitor. Vezi definitia »