Definita cuvantului dărăcitor
DĂRĂCITÓR, -OÁRE, dărăcitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor specializat în dărăcit, care lucrează la dărăcit. 2. S. n. Perie cu dinți rari de oțel, folosită pentru dărăcit; darac. – Dărăci + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dărăcitor
SUBSCRIITÓR, -OÁRE s. m. f. cel care subscrie (II). (după fr. souscripteur) Vezi definitia »
DEFAZÓR s. n. (electr.) cvadripol care introduce un defazaj anumit între semnalul de la ieșire și cel de la intrare; regulator de fază. (< fr. déphaseur) Vezi definitia »
TENDÓR s. n. dispozitiv pentru întinderea unor cabluri de ancorare. (< fr. tendeur) Vezi definitia »
DORMITÓR, dormitoare, s. n. Cameră de dormit (într-o locuință particulară, într-o școală, într-o cazarmă etc.). ♦ Mobilă adecvată pentru camera de dormit a unei locuințe particulare. – Din lat. dormitorium. Vezi definitia »
trântor, trântori s. m. 1. (prst., înv.) medic angajat să îngrijească în mod constant personalul unui bordel. 2. membru al unui echipaj al poliției rutiere, dotat cu un radar, care aplică amenzi pentru depășirea vitezei legale. Vezi definitia »